Parteneriatul Estic se arată astăzi ca o optiune pe care cele șase state exsovietice trebuie s-o facă pentru Uniunea Europeană, ori Uniunea Erasiatică?Mai multi politologi europeni anuntă că a sosit timpul identificării geopolitice a statelor din fostul spatiu postsovietic. Astăzi UE se poate bucura doar de trei state care si-au asumat vectorul european:Ucraina, Georgia si Republica Moldova. Toate cele trei state cu probleme ce se leagă de Moscova. Toate cele trei state sunt supuse la presiune si asupra lor se exercită o presiune și un șantaj economic, energetic sau teritorial(problemele secesioniste din Republica Moldova și Georgia). Azerbaidjanul și Bielorusia se află într-o expectativă neînțeleasă, iar Armenia a ridicat drapelul "capitulării"în fața Rusiei.
În momentul de față, Uniunea vamală a viitoarei Uniuni Eurasiatice și Uniunea Europeană sunt două proiecte antagonice, care nu pot fi legate în nici un fel unul de altul. Pe de o parte există Uniunea Vamală, pe de altă parte există liberul comerț și asocierea la UE. Faptul că aderând la Uniunea Vamală statele pot delega competențele economice și controlul comercial către Moscova, dar și relațiile lor cu UE a demonstrat cu prisosință tentativa Ucrainei care i-a propus Rusiei si Uniunii Vamale foermatul "3+1" iar reacția Moscovei a fost una critică la această propunere. Prin urmare, țările trebuie să-și identifice locul, rostul și cultura geopolitică și geocivilizațională. Parteneriatul Estic se bazează pe trei momente: asocierea și comerțul liber, oportunități de a acțiuna pe piața internă a UE și facilitarea regimului de vize. Astăzi bătălia țărilor din parteneriatul Estic se poartă pentru obținerea primului punct (asocierea și liberul comerț-DELFI) și descurajarea presiunilor exercitate de către fosta metropolă, care tinde să blocheze accederea mai avansată a fostelor state satelit în UE. Statele care la summitul din 28 noiembrie 2013 vor semna acordul cu UE, au deschisă calea de aderare la Uniunea Europeană. Pe ultima sută de metri, înainte de summitul din noiembrie de la Vilnus, politologul geman Anneli Ute Gabani a avansat la 25 august, în cadrul unei emisiuni de la postul "Europa Liberă" o idee controversată legată de Transnistria, ce ar aminti de vechiul proiect Belcovski. Politologul ne spune că Moscova dintotdeauna a șantajat Chișinăul cu "independența" Transnistriei, ori aceasta a fost declarată anterior celei a Republicii Moldova, ceea ce a fost o invenție militară rusă. "Moldova are o însemnătate geostrategică colosală pentru Rusia, ori prin intermediul ei aceasta își subordonează Ucraina. Moscova tinde să mențină Moldova cu Transnistria și Ucraina cu Moldova. Deocamdată acest lucru i-a reușit" ne explică politologul de la Berlin. Anneli Ute Gabani consideră că Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită să accepte Republica Moldova, care, la rândul ei, trebuie să-i transmită Tiraspolului: "Noi închidem frontiera administrativă, care provoacă nenumărate probleme legate de asigurarea securității teritoriale a Republicii Moldova și ne apropiem de UE". "Dacă ulterior Transnistria va dori să se unească cu Republica Moldova, calea îi va fi deschisă conform exemplului RFG și RDG", dă sugestii politologul german. Conform opiniei sale, Moscova în orice moment va putea să recunoască independența regiunii Transnistrene, ceea ce îi va crea anumite probleme, în special legate de raporturile sale cu Ucraina. Politologul german consideră că în preajma summitului "Parteneriatul Estic"de la Vilnus Rusia va avansa o serie de propuneri și chiar va exercita presiune.
Presiunile și șantajul Moscovei pe care-l exercită asupra statelor din "Noua Europă Estică" deja au devenit realitate, dacă ne gândim la problemele ucrainene legate de sectorul energetic, la noul embargou al Moscovei asupra vinurilor moldovenești, a problemelor ruso-bieloruse și aderarea inexplicabilă a Armeniei la Uniunea Vamală, după ce a fost suspusă presiunilor în privința subiectului Karabahului de Munte. Ca să nu amintim declarațiile amenințătoare ale vicepremierului Rusiei Dmitrii Rogozin în privința revizuirii relațiilor cu Republica Moldova, Ucraina sau cu statele care vor avansa spre UE. Ori, declarațiile făcute de persoane importante din primul eșalon al Federației Ruse trădează mentalitatea "războiului rece" și logica conceției "sferelor de influență" mai ales că UE nu reprezintă o alianță militar-politică, iar când a fost avansat proiectul "Parteneriatului Estic" către UE și a fost chestionată Moscova, aceasta nu s-a opus, ea fiind cuplată la principiile Bunei Vecinetăți ale UE, prin programe comune. Rusia a afirmat doar ca UE să nu avanseze proiecte politic-militare, iar "dacă este vorba de economie atunci nu este nimic ce ar afecta interesele Rusiei". Faptul că Moscova a dezvoltat un proiect propriu, după modelul UE, dar pe verticală, o Uniune Eurasiatică, care are scop cumularea sub orbita sa a fostelor state din spațiul postsovietic și mai mult exprimă un vector asiatic, de descurajare a influenței chineze în propriul teritoriu și de edificare a unei civilizații proprii, ce un rol important și de interrelaționare trebuie să o aibă moștenirea sovietic, cultura rusă și puterea militară. La o săptămână, după ce președintele Armeniei a anunțat la 1 septembrie că în urma discuțiilor purtate cu președintele Rusiei Vladimir Putin țara sa aderă la Uniunea Vamală, ministrul de externe al Armeniei Eduard Nalbandean a declarat la 7 septembrie că Armenia dorește să coopereze în continuare cu Uniunea Europeană, să participe în cadrul Parteneriatului Estic, chiar dacă există o hotărâre legată de aderarea la Uniunea vamală a Rusiei. Anterior se considera că Armenia este pregătită să parafeze acordul de asociere la UE și a liberului comerț la summitul Parterneriatului Estic din luna noiembrie 2013 de la Vilnus.
