Mi-am propus să pun niște accente în zona analitică legată de Marea Neagră, în contextul ”numeroaselor” materiale analitice alarmiste din ultima perioadă.
1.Raportul RAND Corporation, “Friends, Foes, and Future Directions - U.S. Partnerships in a Turbulent World” ne prezintă lumea globală în care se manifestă Statele Unite, care îi sunt partenerii strategici și adversarii, dar și partenerii vulnerabili. Din perspectiva securității sale, conform raportului RAND CORPORATION, Uniunea Europeană dispune de câteva națiuni vulnerabile. Pe de altă parte, Rusia agresează câteva state non- NATO (aici fiind incluse Georgia, Ucraina și Republica Moldova) care formal sunt partenerele alianței. Finlanda și Suedia care sunt niște parteneri NATO se arată vulnerabile în fața Rusiei. Haosul din Orientul Mijlociu și insurgenţii jihadiști care s-au strecurat în Europa Occidentală provoacă îngrijorare și vulnerabilitate comunității europene, dar și vulnerabilitate economică pentru Italia și Grecia.
Evenimentele din Siria și chiar implicațiile Turciei în raport cu ISIS determină menținerea fenomenului migraționist de amploare din Orientul Mijlociu. Programul nuclear al Iranului determină vulnerabilitate pentru Europa de Sud. Statele de la Vișegrad sunt divizate, iar Polonia este alarmată și amenințată de poziția pro -Rusia al Ungariei, dar și de cea a Slovaciei și Cehiei care au o linie indulgentă și sprijină Moscova.
Strategia Statelor Unite în strategia regional pentru Europa este una clară. Strategia SUA își propune să maximalizeze capacitățile Alianței Nord Atlantice astfel încât să fie contracarate noile provocări ale Rusiei lui Putin și să nu admită atacarea membrilor NATO, dar și să prevină anexarea de teritorii precum s-a întâmplat în cazul Ucrainei.
2.Unul dintre cele mai importante documente în raport cu partenerii strategici și viziunea americană asupra actualilor provocări din lume îl reprezintă Raportul CIA, care a fost prezentat la 9 februarie de directorul intelligence naţional american James R. Clapper. Raportul intelligence American, în raport cu Federație Rusă, se leagă de trei state -Ucraina, Bielorusia și Republica Moldova. Totodată, partenerii strategici pivotali ai SUA se numără trei state Germania, Polonia și Turcia. România nu se regăsește nici în raportul RAND Corporation și nici în cel al CIA.
Grupul Stratfor în raportul ”Decade Forecast: 2015-2025” ne indică rolul sporit și proeminent pe care îl va avea SUA în mod constant în afacerile mondiale.
3.CEPA (Centrul European de Analiză Politică) ne prezintă o analiză sumară întitulată ”BLACK SEA RISING-Russia’s Strategy in Southeast Europe”, elaborate de Janusz Bugajski şi Peter B. Doran. Printre altele citim cu mult calm:”With regard to Romania, the Kremlin may endeavor to manipulate the latent “Greater Romania” idea to promote regional disputes with Moldova and Ukraine, infiltrate saboteurs, orchestrate protests and support separatist activities like those of Hungarian-Székelys (Szeklers) in Transylvania”. Cei care sunt conectați la analizele legate de bazinul Mării Negre şi ecuaţiile din jurul lui, atunci înțeleg de ce nu reprezintă o miză aspectul istoric şi ideologic, în cazul în care ne referim la "România Mare" sau Parteneriatul Estic - Intermarium - și că există o confruntare discursivă şi directă între Federaţia Rusă şi Turcia.
Analizele specializate sunt împărţite în opinii şi în mai multe moduri de abordare ale conflictului din Orientul Mijlociu, care se doreşte a fi extins (oricum acesta inter-relaţionează cu geospaţiul Mării Negre).
Mai multe laboratoare de modelări psiho- cognitive au realizat, dintr-o perspectivă geostrategică, eventualele desfăşurări de forţe în zonă şi au dat verdicte interesante în ceea ce priveşte consecinţele unui război maritim regional. În schimb majoritatea formulelor elaborate de specialişti au plasat doi actori principali - Rusia şi Turcia( stat NATO şi funcţionează art.5) - în aşa zisele ecuaţiile cu mai multe necunoscute. Şi de aici alte falii care (decurg şi) leagă Orientul Mijlociu de (spre) Caucaz.
Care este rațiunea discursivă a ”partajării geopolitice” în relația EST-VEST și NORD-SUD și de ce se insistă pe includerea României la ”pachet” în arealul vulnerabilităților europene decriptate de analizele grupurilor de intelligence american? Majoritatea specialiștilor în geopolitică înțeleg că atâta timp cât Turcia a devenit un adversar direct al Federației Ruse atunci toate itinerariile maritime au fost deconectate iar Federația Rusă, în cazul unui război la Marea Neagră suferă eșec și flota din bazinul Mării Negre poate fi decimată, fiindcă strâmtorile din Bosfor sunt administrate de Turcia. Federația Rusă este izolată în Marea Neagră și nu dispune de un coridor maritim în Marea Mediteraneană, care să faciliteze accesul flotei ruse în Orientul Mijlociu, ceea ce îi stabilește o semnificativă vulnerabilitate comportamentală. Fiind izolată în interiorul Mării Negre și păzită la strâmtori de flota NATO. Indiscutabil, flota militară rusă este inexistentă și ineficientă în relația cu Orientul Mijlociu.
4.Merită văzute analizele principalelor laboratoare de analiză strategică din Federația Rusă. Spre exemplu, Centrul de cercetări „Katehon” ( Исследовательский центр «Катехон») a prezentat o analiză geopolitică a tendinţelor din politica mondială pentru anul 2015 și prognoza pentru anul 2016. Raportul a fost elaborat în baza metodologiei geopoliticii tradiționale, care se axează pe dualismul geopolitic.
Centrul ”Katehon” este coordonat de geopoliticianul rus Aleksandr Dughin. O analiză pertinentă a relațiilor militare de la Marea Neagră a fost lansată și de cercetătorul K.Sivkov de la Academia rusă de ştiinţă a rachetelor şi artileriei (Российская академия ракетных и артиллерийских наук).
4. Trebuie remarcate analizele și evaluările grupului de analiză de la publicația ucraineană Liga.net, care operează cu analiza scenariilor dar și a publicației rusești Regnum.ru care ne prezintă dinamica relațiilor internaționale și indexul securității Federației Ruse în raport cu statele din lume și care evaluează pe o scală de la 1 la 100 riscul unor războaie în actualitate și în care ar fi angajată Federația Rusă. Paradoxal dar această evaluare poartă o componentă info-manipulatorie: după Ucraina (90%) în care se arată riscul izbucnirii unui război, urmează România (75%) ca fiind probabil unui război.
Amici și inamici 2008:
Amici și inamici ai Federației Ruse în anul 2014:
NATO versus Rusia:
Evenimentele din Siria și chiar implicațiile Turciei în raport cu ISIS determină menținerea fenomenului migraționist de amploare din Orientul Mijlociu. Programul nuclear al Iranului determină vulnerabilitate pentru Europa de Sud. Statele de la Vișegrad sunt divizate, iar Polonia este alarmată și amenințată de poziția pro -Rusia al Ungariei, dar și de cea a Slovaciei și Cehiei care au o linie indulgentă și sprijină Moscova.
Strategia Statelor Unite în strategia regional pentru Europa este una clară. Strategia SUA își propune să maximalizeze capacitățile Alianței Nord Atlantice astfel încât să fie contracarate noile provocări ale Rusiei lui Putin și să nu admită atacarea membrilor NATO, dar și să prevină anexarea de teritorii precum s-a întâmplat în cazul Ucrainei.
2.Unul dintre cele mai importante documente în raport cu partenerii strategici și viziunea americană asupra actualilor provocări din lume îl reprezintă Raportul CIA, care a fost prezentat la 9 februarie de directorul intelligence naţional american James R. Clapper. Raportul intelligence American, în raport cu Federație Rusă, se leagă de trei state -Ucraina, Bielorusia și Republica Moldova. Totodată, partenerii strategici pivotali ai SUA se numără trei state Germania, Polonia și Turcia. România nu se regăsește nici în raportul RAND Corporation și nici în cel al CIA.
Grupul Stratfor în raportul ”Decade Forecast: 2015-2025” ne indică rolul sporit și proeminent pe care îl va avea SUA în mod constant în afacerile mondiale.
3.CEPA (Centrul European de Analiză Politică) ne prezintă o analiză sumară întitulată ”BLACK SEA RISING-Russia’s Strategy in Southeast Europe”, elaborate de Janusz Bugajski şi Peter B. Doran. Printre altele citim cu mult calm:”With regard to Romania, the Kremlin may endeavor to manipulate the latent “Greater Romania” idea to promote regional disputes with Moldova and Ukraine, infiltrate saboteurs, orchestrate protests and support separatist activities like those of Hungarian-Székelys (Szeklers) in Transylvania”. Cei care sunt conectați la analizele legate de bazinul Mării Negre şi ecuaţiile din jurul lui, atunci înțeleg de ce nu reprezintă o miză aspectul istoric şi ideologic, în cazul în care ne referim la "România Mare" sau Parteneriatul Estic - Intermarium - și că există o confruntare discursivă şi directă între Federaţia Rusă şi Turcia.
Analizele specializate sunt împărţite în opinii şi în mai multe moduri de abordare ale conflictului din Orientul Mijlociu, care se doreşte a fi extins (oricum acesta inter-relaţionează cu geospaţiul Mării Negre).
Centrul ”Katehon” este coordonat de geopoliticianul rus Aleksandr Dughin. O analiză pertinentă a relațiilor militare de la Marea Neagră a fost lansată și de cercetătorul K.Sivkov de la Academia rusă de ştiinţă a rachetelor şi artileriei (Российская академия ракетных и артиллерийских наук). 
4. Trebuie remarcate analizele și evaluările grupului de analiză de la publicația ucraineană Liga.net, care operează cu analiza scenariilor dar și a publicației rusești Regnum.ru care ne prezintă dinamica relațiilor internaționale și indexul securității Federației Ruse în raport cu statele din lume și care evaluează pe o scală de la 1 la 100 riscul unor războaie în actualitate și în care ar fi angajată Federația Rusă. Paradoxal dar această evaluare poartă o componentă info-manipulatorie: după Ucraina (90%) în care se arată riscul izbucnirii unui război, urmează România (75%) ca fiind probabil unui război.
Amici și inamici 2008:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu