Pe poetul, ziaristul, analistul politic şi patriotul Octavian Sergentu l-am cunoscut, încă, din 1996, când a descălecat din Basarabia la UBB, la Facultatea de Ştiinţe Politice. Absolvent al Filologiei din Chişinău, Octavian Sergentu s-a afirmat imediat în Clujul anilor 90, ca un student implicat în manifestări civice şi culturale şi în publicistica locală. Spirit critic şi înzestrat cu o luciditate ştiinţifică, Octavian Sergentu s-a specializat pe un domeniu mai puţin accesat la noi, acela al geopoliticii. Această paradigmă sociologică ar fi trebuit să facă şcoală în România aflată în „calea lupilor”, dar, din păcate, cercetările geopolitice sunt timide în domeniu. În jurul anilor 2000 s-au afirmat cu studii geopolitice sociologul Ilie Bădescu şi, mai tânărul confrate, Dan Dungaciu, specializat pe sociologia frontierei.
Nu mare mi-a fost mirarea când zilele trecute publicistul de la România Liberă şi Clujtoday, Octavian Sergentu mi-a oferit noua sa carte: Geopolitica – compendiu, Editura Dokia, Cluj-Napoca 2010. În lumea academică clujeană, cartea lui Octavian Sergentu umple un gol de neînţeles pentru analiza şi sociologia politică de la UBB. Este primul studiu de acest tip, scris cu acribia cercetătorului atent şi pasionat de subiect. Autorul aduce mulţumiri pentru realizarea acestui studiu la două personalităţi ştiinţifice şi politice ale clujului contemporan: profesorul Vasile Puşcaş şi anticomunistul Raul Volcinschi. Prefaţa este scrisă de conf. Univ. Dr. Flore Pop, care elogiază strădaniile autorului care „a reuşit să prezinte comprehensiv principalele şcoli de gândire contemporană din câmpul Geopoliticii. Acest Compendiu de Geopolitică oferă o diversitate a şcolilor şi a interpretărilor teoretice geopolitice, ceea ce va permite cititorului să evalueze critic politica globală şi impactul puterii în mediul internaţional.” Cartea e scrisă pe baza unei ample bibliografii în domeniu şi analizează „mersul” puterii în lume, implicaţiile geopolitice ale consecinţelor de putere a celor mari faţă de cei mai mici şi interferenţele naţionale şi multiculturale pentru supravieţuire şi dezvoltare. Octavian Sergentu face o scurtă istorie a termenului „geopolitica” şi istoria cercetării în România şi Europa sau SUA. La noi s-au afirmat cercetările geopolitice, în anii 20, prin Pârvan, Iorga, Rădulescu Motru şi Gh. Brătianu. Pe plan mondial, autorul fişează interpretări geopolitice abordate de Thayer Mhan, Charles Lindblom, Vidal de la Blanche, Rudolf Kjellen, Karl Haushofer, Fr. Ratzel. Karl Schmitt, Henry Kissinger, Zbingiev Brezezinski. Autorul are un curaj ştiinţific de apreciat în abordarea unor curente de gândire majore care afectează geopolitica statelor: neoatlantismul, mondialismul, geopolitica policentrică, geopolitica conservatoare, geomarxismul, noua dreaptă europeană (tradiţie conservatoare franceză şi belgiană, adeptă a democraţiei organice), neomondialismul, ideologia geografică.
Octavian Sergentu abordează şi evoluţia şcolii geopolitice ruse, una dintre cele mai importante din lume, reprezentată de Lev Gumilev, A. Dughin sau VS Pirumov. La o cercetare atentă geopolitica rusă este reactivă la acţiunile curentelor occidentale. Rusia actuală este condusă de o geopolitică oficială de stat: Noua Rusie. Ruşii îşi fac proiecte geopolitice pe sute de ani, pe care fiecare putere, indiferent că e de stânga sau de dreapta, comunistă, imperială sau capitalistă, o duc la îndeplinire punctual: vezi Testamentul lui Petru cel Mare, repus azi, sub altă formă – economică, pe tapetul politicii internaţionale de către Putin, prin autostrada Mării Negre.
Cu acest remarcabil studiu publicat, Octavian Sergentu a intrat în galeria specialiştilor recunoscuţi ai geopoliticii româneşti şi la Cluj-Napoca îl putem considera un pionier în această tematică, neglijată de către autorităţile politice preocupate numai de interese imediate, pecuniare. Să luăm exemplu de la nemţi, englezi, americani sau, mai ales, de la ruşi care îşi urmăresc cu fidelitate şi încăpăţânare planuriel geopolitice pe sute de ani. De fapt, decriptarea geopoliticii este simplă: acţiunea şi reacţiunea puterii în faţa obstacolelor de stăpânire politică, economică, culturală şi naţională.
Ionuţ Ţene
..mult succes !
RăspundețiȘtergere