Ungaria etnocentristă. Imaginea „agresorului” contemporan

Recunosc că subiectul „Barna Csibi” a făcut ocol în presa noastră, consumându-se destui nervi şi cerneală, luându-se atitudine şi fiind condamnat gestul acestuia care se războieşte cu istoria prin prisma unor păpuşi nevinovate. Un provocator ordinar de serviciu, complexat şi labil psihic, pentru că altfel nu poate fi calificat gestul lui Barna Csibi, a devenit afiş în mass-media, într-o ţară pe care Consiliul Europei o creditează ca model al conveţuirii entniilor conlucuitoare. De aceea, consider că are perfectă dreptate primarul din Miercurea Ciuc Raduly când enunţă ipoteza că „extremistul ar avea "probleme cu capul". Solidară, presa şi societatea civilă românească s-a sesizat, a reacţionat şi am condamnat gestul acestui „psihopat social” care „asasinează” păpuşi, codificate în simobluri, în faţa copiilor şi înspăimântă populaţia. „Înarmat” mental cu ura faţă de istoria românească, în calitate de funcţionar public român, într-o zonă geografică în care etnicii români necunoscători de limbă maghiară nu pot să acceadă în poziţii funcţionăreşti, acesta şi-a îndeplinit misia: mediatizarea gestului de ură adresat românilor. Faptul că în loc de păpuşile Barbi, funcţionarul român de etnie maghiară a ales imaginea lui Avram Iancu, dă multiple semne de întrebare, cum poate un individ labil psihic, violent şi incult, care manifestă ură etnică la adresa naţiunii titulare să acceadă în funcţii publice ale statului român. Mai ales că este recidivist în acţiuni ce propagă ură etnică, agresează, subminează şi sfidează statul care i-a dat un job, o casă. Şi când te gândeşti câţi români bine pregătiţi profesional, cu şcoală şi educaţie nu-şi pot găsi o slujbă pe măsură.
Am ajuns s-o vedem şi pe asta. Am ajuns să vedem de 14 martie 2011 cum un frustat, funcţionar al statului român, are o imaginaţie fantezistă şi consideră că rescrie istoria şi-l "judecă" pe Avram Iancu. Iar statul român îi oferă provocatorului recidivist, în schimb, o vacanţă la baştina lui Avram Iancu. Gestul reprezentanţilor statului români care îl trimit la „moţi” pe ungurul care poartă însemnele SS şi subminează statul român este unul sfidător nu numai la adresa românilor din Ţara Moţilor, ci pentru întreaga Românitate.
În acelaşi timp, aroganţa „SS” maghiară a fost completată de declaraţiile provocatoare şi extremiste ale premierului ungar Viktor Orban, de mesajul soţiei ambasadorului ungar la Bucureşti, astfel încât atitudinile unor radicalii maghiari de tipul Tokes Laszlo, Szasz Jeno, preşedintele Partidului Civic Maghiar, sau Izsak Balasz, şeful Consiliului Naţional Secuiesc s-au încadrat la capitolul „nimic nou”.
Indubitabil, cel mai notabil act pe care l-a făcut statul român faţă de extremistul maghiar, cuprins de animism şi bigotism, este că s-a autosesizat prin Parchet. Personal, aştept să se autosesizeze şi Casa de nebuni, care i-ar oferi cea mai adecvată oportunitate ca Csibi Barna să-şi imagineze că este întruchiparea lui Horty, Atila sau mai ştiu eu ce zeitate emblematică etnocentristă.

Noi am semnalat „isterizarea” Ungariei
Acţinile extremiştilor maghiari au fost bine concepute şi dirijate de Budapesta. În data de 7.11.2010, în paginile publicaţiei ClujToday.ro, în singurătatatea mediatică, scriam că Ungaria îşi mobilizează etnicii din România, Balcani, Ucraina şi Slovacia indicându-le să lupte pentru autonomie. În data de 5 noiembrie, la Budapesta sub egida guvernului ungar a avut loc şedinţa ordinară a "Consfătuirii permanente maghiare" (Magyar Állandó Értekezlet -MÁÉRT).
Consfătuirea a ajuns la IX întrunire în cadrul proiectului MÁÉRT – prima reuniune după şase ani de repaos. Prima şedinţă a MÁÉRT a avut loc în anul 1999. Ultima, care a precedat-o pe actuala s-a desfăşurat în anul 2004. La reuniune a luat parte prim-ministrul Victor Orban, membrii guvernului maghiar, reprezentanţii fracţiunilor din parlamentul maghiar, deputaţii de etnie maghiară din Parlamentul European, reprezentanţi ai 19 organizaţii culturale şi politice a maghiară din străinătate, desemnate minoritare în ţările lor. La eveniment au participat, în primul rând, maghiarii din proximitate. Au primit şi au onorat invitaţia Uniunea Democrat Maghiară(UDMR), Partidul Civic Maghiar şi Consiliul naţional maghiar( Romániai Magyar Demokrata Szövetség - RMDSZ, Erdélyi Magyar Nemzeti Tanács - EMNT, Magyar Polgári Párt - MPP)- organizaţii care îşi desfăşoară activitatea potrivit legislaţiei româneşti. Maghiarii din Slovacia au fost reprezentaţi de Partidul de coaliţie maghiar (Magyar Koalíció Pártja - MKP), cei din Serbia şi din Voievodina au fost reprezentaţi de Uniunea maghiarilor din Voievodina şi partidul democrat maghiar din Voievodina(Vajdasági Magyar Szövetség - VMSZ, Vajdasági Magyar Demokrata Párt - VMDP), din Ucraina, zona ciscarpatică şi transсarpatică au fost reprezantanţii Uniunii culturale a maghiarilor din Carpaţii transcarpatieni şi Uniunea democratică a maghiarilor ucraineni (Kárpátaljai Magyar Kulturális Szövetség - KMKSZ, Ukrajnai Magyar Demokrata Szövetség - UMDSZ), din Croaţia s-au prezentat conaţionalii de la Comunitatea democratică a maghiarilor din Croaţia şi Uniunea comunităţilor maghiare (Horvátországi Magyarok Demokratikus Közössége - HMDK, Magyar Egyesületek Szövetsége - MESZ), din Slovenia au fost cei de la Comunitatea naţională a maghiarilor autoadiministratori ai regiunii Mura (Muravidéki Magyar Önkormányzati Nemzeti Közösség). În schimb, din Slovacia nu a primit invitaţie organizaţia Híd/Most, pentru că activitatea acesteia nu corespunde, potrivit guvernului maghiar, intereselor naţionale maghiare.
Mai mult de atât, din ţările Occidentului au primit invitaţie reprezentanţii organizaţiilor culturale de migranţi: Uniunea organizaţiilor maghiare vest-europene (Nyugat-európai Országos Magyar Szervezetek Szövetsége), trei delegaţi au reprezentat organizaţiile maghiarilor din SUA, din Canada s-au prezentat cei de la Centrul cultural maghiar şi de la Consiliul cultural maghiar (Kanadai Magyar Kultúrközpont, Kanadai Magyar Kulturális Tanács), din America Latină au sosit reprezentanţi ai Uniunii organizaţiilor maghiarilor din ţările Americii Latine (Latin-Amerikai Magyar Országos Szervezetek Szövetsége), din Australia cei de la Consiliul maghiar al Noului Wales de sud (Új Dél-Walesi Magyar Szövetség). În preajma evenimentului vicepremierul maghiar Semjén Zsolt a declarat că este „ imposibil ca politica naţională maghiară să fie modificată fără accepţiunea maghiarilor, care locuiesc în afara ţării”.
La reuniune s-au discutat subiectele legate de: lupta pentru autonomie; contracararea proceselor de asimilare a etnicilor minoritari maghiari; legea maghiară referitoare la statutul conaţionalilor, dubla cetăţenie; programele educative-culturale ale Ungariei pentru etnicii săi din ţările din proximitate. Iar, la 5 noiembrie, Parlamentul maghiar a dezbătut problemele legate de diaspora maghiară, care au cuprins o întreagă zi. Iniţiativele FIDES au fost orientate spre o resuscitare a problemelor maghiare, activizarea maghiarilor din ţările vecine, în scopul solicitării acestora a unor noi dezbateri referitoare la statul lor.
Indubitabil, Budapesta a dezvoltat o nouă abordare politică care se referă la conaţionalii săi din alte state, inclusiv în teritoriile ţărilor din proximitate. Tot, în cadrul acelui eveniment Budapesta a stabilit să activizeze în patru state, printre care România, discursul de „autonomie” a etnicilor maghiari.
N.B. Nu vreau să cred că există un Curriculum ascuns maghiar prin care se urmăreşte achiziţionare de resurse româneşti prin influenţarea politicienilor români.