“Compediu de GEOPOLITICĂ” (Casa de Editură DOKIA, Cluj-Napoca, 2010) a politologului Octavian SERGENTU - reprezintă o încercare de sintetizare a informaţiilor referitoare la ştiinţa GEOPOLITICII, scoţându-i în evidenţă pe precursorii care au legitimat-o în timp, teoriile, paradigmele şi şcolile care au făcut-o în prezent atât de solicitată.
Actualitatea investigaţiei şi gradul de aprofundare. Studiul Geopoliticii a devenit indispensabil tendinţelor diferitelor entităţi specifice epocii contemporane. Şi dacă geopolitica tradiţională a pus accentul pe elemente şi factori eminamente naturali, evoluţia lumii a marcat, de-a lungul secolelor, cu evidenţă, rolul din ce în mai important pe care a început să-l joace aceasta. Mai ales în contextul dezvoltării complementarităţii spaţiului economic cu cel politic şi social, al ascensiunii informaţiei, a culturii şi civilizaţiei (indiferent de viziune, europeană sau americană), care insistă din ce în ce mai mult pe o modelare a proceselor şi evoluţiilor contemporane. Şi apare astfel normal ca astăzi să se insiste pe anumiţi vectori din zona geoeconomiei, geoinformaţiei sau geoculturii, care însumează o ştiinţă mult mai aplicată, ” raţionalizată”, chiar dacă în aparenţă pare una din registrul literaturii science-fiction, cum este GEOPOLITICA. Se spune că GEOPOLITICA este o artă, dar, în acelaşi timp, ea, a devenit o ştiinţă factologică, aplicată, în care s-au interpus mai multe ştiinţe de frontieră. Şi este oportun să înţelegem acest lucru - dacă dorim să cunoaştem şi să „instrumentăm” puterea şi sursele ei, care se manifestă în proximitatea noastră, ascensiunea unor noi factori, care joacă un rol din ce în ce mai semnificativ în modelarea destinului nostru. Şi pentru a putea oferi o abordare actuală a conceptului de putere şi a surselor adevărate ale acesteia trebuie să conştientizăm reconfigurările actuale, extrem de importante, care au loc în societate şi pe arena internaţională, iar studiul Geopoliticii este acel instrument necesar de percepere ori înţelegere abilă a proceselor şi tendinţelor contemporane.
Iniţial impusă pe o relaţie mediu geografic – politică, Geopolitica s-a impus datorită unor strategi, care i-au rezervat un loc sub soare cu mult înainte de apariţia teoriei propriu-zise. Şi dorim să-l evocăm, în ocurenţă, pe Herder, care spunea că “istoria este geografie în mişcare” sau pe Napoleon Bonaparte care credea că “politica unui stat stă în geografia sa”. Şi cum a existat o doctrină Monroe reflectată în... „America americanilor” - sau aceea a ”misiunii civilizatoare” a Franţei sau altor naţiuni în Africa, au apărut şi în Est „mituri” de tipul Testamentului lui Petru cel Mare, încât s-au impus ca atare abordări care au avut ca implicaţie viziuni geografice şi abordări de factură geopolitică. Cele de genul acesta au fost lansate de Ohrana ţaristă ori de alte „oficine”, astfel încât ne dăm bine seama că funcţiile geopoliticii au existat de mult timp, inclusiv în sfera instituţiilor statelor sau organizaţiilor internaţionale. De faptul că încă de la începuturile existenţei umane s-au croit strategii şi planuri geopolitice ne vorbeşte istoria, iar Geopolitica şi-a însuşit capacitatea de arhivare, de examinare şi de organizare a procesului geoistoric, precum şi de lansare a unor scenarii inovatoare în scopul „ierarhizării” şi „raţionalizării” proceselor lumii contemporane. Evident, aceste scenarii nu întotdeauna au coincis cu realităţile istorice propriu-zise.
În fixarea cadrului teoretic, de analiză, prezentul material evaluează gândirea geopolitică şi evoluţia acesteia până în prezent, astfel încât oferă o grilă eficientă pentru a analiza principalele ideologii şi curente care au potenţat evenimentele de pe arena internaţională.
Autorul lucrării a reuşit să prezinte comprehensiv principalele şcoli de gândire contemporană din „câmpul” Geopoliticii. Acest „Compendiu de GEOPOLITICĂ” oferă o diversitate a şcolilor şi a interpretărilor teoretice „geopolitice”, ceea ce va permite cititorului să evalueze critic politica globală şi impactul „puterii” în mediul internaţional. De asemenea, studiul permite o înţelegere a relaţiei dintre Geopolitica Vestică şi cea a Estului, de inspiraţie slavă.
”Războiul este o parte importantă a politicii”, scria un autor celebru. Răzvoiul a fost purtat în scopul obţinerii puterii, iar puterea este un concept - cheie al politicii de ieri şi de azi. Esenta bătăliiilor geopolitice o reprezintă nu doar exinderea puterii, ci şi mijlocul sau mijloacele de atingere a diverselor obiective.
“Compendiul de GEOPOLITICĂ” al lui Octavian SERGENTU se prezintă ca o lucrare de specialitate care incită la o lectură atentă, chiar şi în cheie ir0nică, vorbind despre... Şi(S)canarea GEOPOLITICII .
În esenţă cartea stârneşte un interes sporit nu numai prin informaţiile istorice şi „factologice”, cuprinse în aceasta, cât mai ales din perspectiva analistului implicat în procesul de înjghebare a diverselor teorii şi concepte , pe care le articulează şi le scoate în evidenţă în lucrare, dar pe care le aplică apoi cu succes în practica de publicist şi de analist politic.
Conf. Univ., Doctor Ştiinţe Politice
Flore Pop
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu