Ideea „României Mari” pune pe jar scribii decriptării de politică internaţională şi regională de la Kiev şi Moscova. Scenariile unor politologi de la Kiev şi de la Moscova care văd în Bucureştiul european un stat ce subminează statalitatea ucraineană sunt din ce în ce mai mult exploatate. Iar acest lucru se remarcă după victoria obţinută de către Bucureşti la Curtea internaţională ONU în privinţa platoului continental din Marea Neagră. Prin urmare, cei chemaţi să arunce vrajba în direcţia statului român şi american, lansează ipoteza că România vrea să-şi recapete vechile teritorii româneşti-Bucovina de Nord şi Basarabia de sud(actualmente în regiunea Odesa), fiind în acest scop asistate de Statele Unite. Astfel, provocatorii ruso-ucraineni din spaţiul estic afirmă că Bucureştiul întreprinde eforturi substanţiale diplomatice şi economice ca să disambleze cele două vechi teritorii româneşti, răpite de Stalin şi Hitler şi acontate statului sovietic.
"Astăzi cel mai mare pericol pentru Kiev o reprezintă conexiunea sudată geopolitic Washington-Bucureşti, care acumulează o însemnătate din ce în ce mai mare”, afirmă în una din analizele sale pretinsul expert politic Ivan Skvorţov în publicaţia ucraineană„Segodnya”. Potrivit opiniei autorului, chiar dacă în România au loc alegeri prezidenţiale, cursul de politică externă a elitei politice româneşti va rămâne neschimbat, indiferent de cine va fi preşedinte şi nici o forţă politică nu va risca să renunţe să exploateze ideea României Mari, pentru că, altfel, ar pierde majoritatea electorilor din societatea românească.
"Deja nu este un secret că ambiţiile conducerii române reprezintă o ameninţare directă şi nemijlocită asupra unităţii teritoriale a Ucrainei. Şi chiar dacă autorităţile „portocalii” se încăpăţinează să nu observe aceasta, preferând ca toate „căţelele pierite” să le pună în cârcă Rusiei, anume ideea României Mari ce se reflectă ca fiind dominantă în minţile elitei politice româneşti poate oferi Kievului încă destule surprize", afirmă Skvorţov.
Acţiunile foarte active ale Bucureştiului în spaţiul post-sovietic fără un accept încuviinţat de administraţia americană este exclus, consideră Skvorţov. Pentru că, potrivit opiniei acestuia, România şi Ucraina se află sub gestionarea externă a Washingtonului, iar „ capacităţile intelectuale” româneşti sunt direct legate de centrele analitice americane, ceea ce permite să fie trase concluziile că eforturile analiştilor români şi americani sunt coordonate ca să contracareze influenţa rusească, prin care Occidentul îi prescrie Ucrainei un rol de sacrificare.
"Politica Occidentului pe direcţia estică se bazează pe doctrina „de la Vancouver până la Bucureşti”, scopul căreia ar consta în edificarea unui lagăr unic al atlantismului de la frantierele Americii de Nord până la frontierele Uniunii Sovietice, iar o dată cu destrămarea URSS, până la frontierele Rusiei. A ajuta SUA în această bătălie deloc uşoară le revine noilor membri NATO ca România, Polonia şi ţările baltice. Ucrainei în acest caz îi este rezervat rolul de miel de sacrificiu", concluzionează politologul ruso-ucrainean.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu