Reconcilierea

„Sârma ghimpată" din mentalul colectiv trebuie eliminată. Reconcilierea franco-germană după cel de-al doilea război mondial a modificat substanţial evoluţia politică de pe bătrânul continent. Exemplul binomului geopolitic trebuie servit ca un model de stingere a nemulţumirilor şi disputelor istorice. Recent, delegaţia europarlamentarilor din Ungaria -membri ai Partidului Popular European - l-a nominalizat pe eu¬ro¬parlamentarul cetăţean român Laszlo Tökes pentru postul de vicepreşedinte al Parlamentului European. Propunerea a fost susţinută de europarlamentarii români din cadrul PPE, ceea ce demonstrează că poate exista o misiune comună a statelor central-europene pentru edificarea unei Europe Unite. Cetăţeanul romând Laszlo Tökes a jucat un rol important în politica românească. Şi nu cred că Tökes e politicianul cu vederi obtuze, care exprimă politica formulelor anacronice şi nu îmbrăţişează soluţiile de perspectivă.

16 Iunie 2010
http://www.romanialibera.ro/actualitate/transilvania/reconcilierea-190321.html

BCU şi misiunea de educare

Bibilioteca Central Universitară constituie o referinţă pentru orice intelectual clujean. Este practic o altă casă
pentru studenţi. Statuia lui Lucian Blaga din preajma principalului edificiu universitar impune respect pentru cărţi şi memoria lor. Într-o perioadă identificam truda de bibliotecar cu intelectualul Ioan Viorel Bădică, care cu grijă mă direcţiona spre fişierele la care merită să trag cu ochiul, spre ce cărţi este bine să mă îndrept şi să lecturez, când am o fereastră liberă de la programul
prestabilit de facultate. Directorul bibliotecii, prof. univ. Doru Radosav a avut-o printre invitaţi, în cadrul Zilelor „Ion Raţiu" la Cluj
, pe directoarea Liceului „Ştefan cel Mare
şi Sfânt" de la Grigoriopol, Eleonora Cercavschi, care a vorbit despre drepturile şi libertăţile omului încălcate flagrant în Transnistria. La BCU există realmente o familie, care îşi împărtăşeşte impresiile despre viaţa cărţilor.

8 Iunie 2010http://www.romanialibera.ro/actualitate/transilvania/bcu-si-misiunea-de-educare-189288.html
Sursa:

"Revizorul" trăit

Neputinţa de-a ieşi din mediocritate, existenţa minciunii şi corupţiei în societate şi sentimentul că există un ochi
universal care judecă, ne trimite cu gândul la satira de moravuri „Revizorul" lui Gogol. La 4 mai teatrul clujean a prezentat în premieră spectacolul „Revizorul" de N.Gogol. Actorii „naţionalului" au dat o reprezentaţie de succes, iar publicul a savurat deliciul piesei
ca pe o dramă existenţială. Apariţia imaginarului „revizor", ne-a conectat la tensiunea ascendendentă a spectacolului, în care răsturnările de situaţie din viaţa personajelor ilarice şi comice se leagă de „vestea rătăcită". Exact ca în „scrisoarea pierdută" lui Caragiale. Personajul „Hlestakov", predispus pentru o aventură de inducere în eroare a unor societăţi decadente, mânate de interese, dar ridicol de credule, există realmente. Pentru că ne dorim o zi care să deconspire, să zmulgă măştile falsităţii, mediocrităţii, şi să provoace căinţa falşilor amici.
7 Mai 2010
http://www.romanialibera.ro/actualitate/transilvania/revizorul-trait-185771.html

Şcoala ardeleană şi Unirea cu Roma

În faţa Universităţii „Babeş-Bolyai" din Cluj
există un monument al celor trei „cavaleri ai idealului naţional", Samuel Micu, Gheorghe Şincai şi Petru Maior, care mărturisesc un „dialog al civilizaţiilor" şi legitimează apartenenţa noastră la latinitate. Cei trei apostoli ai culturii româneşti au impus rigoarea occidentală să respire în cultura românească. Şcoala Ardeleană a avut misiunea de redeşteptare a conştiinţei naţionale a românilor şi cultivarea dreptului lor de-a fi membri egali ai „cetăţii Transilvaniei". Cultura şi civilizaţia apuseană, dar şi unirea unei părţi a credincioşilor ortodocşi cu Biserica de la Roma, au jucat un rol decisiv în emanciparea lor socială şi naţională, deschizând o punte de acces spre civilizaţia apuseană. Pe baza acestui fenomen istoric s-a impus o configuraţie identitară a transilvănenilor.
10 Iunie 2010
http://www.romanialibera.ro/actualitate/transilvania/scoala-ardeleana-si-unirea-cu-roma-189595.html

Lecţia Ioan Raţiu

Avem şansa să ne abilităm în istorie recuperând mari personalităţi care ne-au servit ca modele de afirmare. Unul din aceste modele este Ion Raţiu. Diplomat, gazetar, activ în transporturi
maritime şi construcţii imobiliare, preşedinte al Asociaţiei Culturale a Românilor din Anglia (1965-'85), preşedinte al Uniunii Mondiale a Românilor Liberi, Ion Raţiu reprezintă una din expresiile vii ale românilor transilvăneni care au pledat pentru libertate, democraţie şi drepturile omului. Ion Raţiu aparţine unei familii transilvănene care a dat diplomaţi, oameni politici, prelaţi şi cărturari. S-a născut la Turda în 1917 şi a studiat la universităţile din Cluj
, ­Munchen, Cambridge. Nevoia de identitate, de apărare a drepturilor este perpetuată de fiul Indrei şi de intelectualii clujeni. Pe Ion Raţiu l-am întâlnit în anul '91 la Conferinţa internaţională „Pactul Molotov-Ribbentrop şi consecinţele acestuia", organizat de Parlamentul de la Chişinău.
9 Iunie 2010
http://www.romanialibera.ro/actualitate/transilvania/lectia-ioan-ratiu-189438.html

Clujul şi meşterii populari

Este adevărat că trăim vremuri de restrişte, de criză economică, educaţională, morală. Astăzi avem o acută nevoie de repere organizaţionale, ceea ce ne îndreaptă spre istoria cetăţii noastre, care ne-a oferit identitatea. Clujul s-a exprimat ca o comunitate urbană în secolul al XIII-lea şi a fost recunoscut ca oraş regesc la 1316. Una dintre păturile reprezentative au constituit-o meşteşugarii, care s-au organizat în bresle.
Bastionul Croitorilor este una dintre relicvele istorice, unul dintre turnurile de fortificaţie ale vechii cetăţi a oraşului. Fiecare bastion al zidului medieval de apărare a ­Clujului a fost finanţat de câte o breaslă: croitori, ­cizmari, tâmplari, săpunari, rotari, olari, zidari, curelari. Graţie Muzeului Etnografic din Transilvania, zilele acestea, Piaţa Avram Iancu din Cluj-Napoca a găzduit un Târg al creatorilor populari.

Clujul a reînviat în spiritul de solidaritate al „păstrăto­rilor identităţii culturale a comunităţilor româneşti".
1 Iunie 2010
http://www.romanialibera.ro/actualitate/transilvania/clujul-si-mesterii-populari-188370.html

Modelul universitar clujean

Fără îndoială, universitatea rămâne o referinţă în spa­ţiul nostru clujean. Universitatea din Cluj
a devenit un model al educaţiei, de emancipare spirituală. Universitatea clujeană a promovat valori autentice care s-au manifestat în spaţiul public şi au fost recrutate de sistemul de guvernământ. De obicei, de la Ardeal se aşteaptă o viziune, un gând sau un proiect economic, social sau politic, pentru că, departe de naţionalisme, internaţionalisme şi alte „isme", mediul universitar a fost mereu în serviciul
umanităţii şi al ţării. Şi nu întâmplător modelul de interferenţă etno-spirituală s-a remarcat şi prin culoarele universitare. Aceasta o recunoaşte fiecare student
care a stat pe băncile universitare. Faptul că, actualmente, în guvernul ungar au ajuns absolvenţi ai Universităţii „Babeş-Bolyai" spune multe, doar este cea de-a "patra universitate cu studenţi maghiari din lume".
5 Mai 2010
http://www.romanialibera.ro/actualitate/transilvania/modelul-universitar-clujean-185456.html