Basarabia a cunoscut persecuţii şi agresiuni externe, ideologii antiumane, dar a rezistat în pofida tuturor intemperiilor. Lipsită de constanţă şi de mesaj coeziv clasa politică basarabeană de multe ori s-a clătinat şi a capitulat în faţa ingerinţelor survenite din spaţiul slav. Pentru că în Basarabia nu a existat, dacă este să-l cităm pe Peter Rupp, naţiunea reprezintă „o comunitate de cult politic, având ca obiect de cult un teritoriu şi o istorie”. Ori în Basarabia nu există, cât nu ar insista în aberaţii filosevieticii moldovenişti, un asemenea cult pentru o naţiune inventată. Basarabia aparţine ab integrum României. Şi românii din Basarabia s-au manifestat în istorie pentru redescoperirea acelor temple de civilizaţii care aparţin statului naţional român. Mai ales s-a solicitat pregnant o nevoie de identitate, când aceasta era deformată şi agresată de ideologi.
Fără îndoială, Republica Moldova traversează o criză economică şi politică, generată de instabilitatea din politica internă, coraborată cu factorii externi. Lipsa unor valori şi soluţii generatoare de identitate socială şi politică arată că Republica Moldova este fragmentată social şi politic, polarizarea luând cote sporite, iar elita guvernatoare este într-un continuu război de imagine, nu doar cu Partidul Comunist dar şi cu proprii parteneri, şi de eliminare a stafiilor comunismului. Doar că eliminarea simbolistică a comuniştilor nu trebuie deja să redea o stare preeuforică pentru anticomuniştii de azi. Istoria ne arată că atunci când sunt eliminaţi comuniştii şi nu mai au imaginea „secerei şi ciocanului”, ei se regrupează în alte formule de partide, încât „pâinea” agrariană sau „porumbelul” socialist fidel le reprezintă ascensiune.
Pe de-o parte cifrele din ultimele sondaje de opinie realizate de institute de cercetare credibile relevă o descreştere a Comunştilor şi o majorare a cotei procentuale a forţelor democratice. Prin urmare, cifrele arată că Partidul Liberal Democrat din Moldova ar acumula 22,4%, cu patru puncte procentuale mai puţin decăt PCRM (26,4%), conform rezultatelor unui sondaj de opinie prezentat, miercuri, 19 mai, la Chişinău. În acelaşi context, Partidul Democrat ar accede în parlament cu 7,3%, iar Partidul Liberal cu 5,8%. Îngrijorător este faptul că estimativ 30% din respondenţi au refuzat să răspundă sau s-au declarat indecişi, iar 5% din cei intervievaţi ar vota pentru Alianţa pentru Integrare Europeană ca un tot unitar.
Noii elite guvernatoare de la Chişinău trebuie să i se dea de gândit cum va face cărţile în viitoarele alegeri, mai ales că Rusia reacţionează dur la adresa statelor care nu se mai supun orbeşte la indicaţiile sale. Şi este ciudată afirmaţia premierului rus Vladimir Putin care a comparat situaţia politică din Republica Molodva cu cea din Kârgâzstan, unde preşedintele a fost alungat pe fondul protestelor antiguvernamentale din aprilie. E o aluzie pentru o schimbare comportamentală care i se cere Chişinăului având în vedere că i s-a propus şi aderarea la Uniunea vamală Rusia-Kazahstan?
Pe de altă parte nu suntem chiar atât de naivi că ultima întrevdere între preşedintele rus Dmitri Medvedev şi omolugul său ucrainean Victor Ianukovici soldată cu declaraţia în privinţa Transnistriei şi speculaţiile în privinţa unor acaparări de noi teritorii sau de zone de interes strategic trebuie luate în serios şi tratate ca atare. Frontul rusesc nu se încheie aici şi sesizăm importante mişcări tectonice la frontiera euroatlantică din zona ucraineană Ismail, unde se doreşte instituirea unei baze militare ruse care ar contrabalansa sistemele de apărare ale Alianţei Nord Atlantice. Iar acest lucru trebuie coroborat cu ceea ce se petrece în sudul Republicii Moldova, acolo unde laboratoarele ruse au descins un alt front de agresiune asupra frontierei europene şi în mod special la adresa Chişinăului. Presa rusă de pe acum anunţă că în Găgăuzia se va serba 70 de ani de la „eliberare a Basarabiei de sub ocupanţie românească”. Prin urmare, în septembrie curent cei de la Comrat vor desfăşura o amplă coferinţă ştiinţifico-practică sub egida mişcării filoruse găgăuze „Găgăuzia Unită”. Şi când îţi aduci aminte, că, până de curând, regiunea găgăuză se manifesta ca o cetate de rezistenţă contra comuniştilor de la Chişinău.
Curios lucru, dar scenariul care se remarcă astăzi în Republica Moldova se aseamănă foarte mult cu cel de la începutul anilor 90.
„Imaginea robot” a Republicii Moldova din anii 90 se reflectă în situaţia care se petrece astăzi. Mai ales prin fronturile de presiune care se răsfrâng asupra teritoriului Republicii Moldova şi există o teamă justificată că ar putea fi absorbită de aceleaşi clişee şi erori politice. Culmea este că există chiar foşti deputaţi din acele perioade în funcţii cheie în politica de azi moldovenească. Dacă aceştia au însuşit lecţia trecutului şi vulnerabilităţile unei coaliţii de guvernământ lipsite de coeziune, va aborda o linie consecventă în demersul politic va izbuti să menţină vlăstarii fragezi ai democraţiei prooccidentale.
