vineri, 12 februarie 2016

Precizări analitice: amici și inamici la Marea Neagră


Mi-am propus să pun niște accente în zona analitică legată de Marea Neagră, în contextul ”numeroaselor” materiale analitice alarmiste din ultima perioadă. 1.Raportul RAND Corporation, “Friends, Foes, and Future Directions - U.S. Partnerships in a Turbulent World” ne prezintă lumea globală în care se manifestă Statele Unite, care îi sunt partenerii strategici și adversarii, dar și partenerii vulnerabili. Din perspectiva securității sale, conform raportului RAND CORPORATION, Uniunea Europeană dispune de câteva națiuni vulnerabile. Pe de altă parte, Rusia agresează câteva state non- NATO (aici fiind incluse Georgia, Ucraina și Republica Moldova) care formal sunt partenerele alianței. Finlanda și Suedia care sunt niște parteneri NATO se arată vulnerabile în fața Rusiei. Haosul din Orientul Mijlociu și insurgenţii jihadiști care s-au strecurat în Europa Occidentală provoacă îngrijorare și vulnerabilitate comunității europene, dar și vulnerabilitate economică pentru Italia și Grecia. Evenimentele din Siria și chiar implicațiile Turciei în raport cu ISIS determină menținerea fenomenului migraționist de amploare din Orientul Mijlociu. Programul nuclear al Iranului determină vulnerabilitate pentru Europa de Sud. Statele de la Vișegrad sunt divizate, iar Polonia este alarmată și amenințată de poziția pro -Rusia al Ungariei, dar și de cea a Slovaciei și Cehiei care au o linie indulgentă și sprijină Moscova. Strategia Statelor Unite în strategia regional pentru Europa este una clară. Strategia SUA își propune să maximalizeze capacitățile Alianței Nord Atlantice astfel încât să fie contracarate noile provocări ale Rusiei lui Putin și să nu admită atacarea membrilor NATO, dar și să prevină anexarea de teritorii precum s-a întâmplat în cazul Ucrainei. 2.Unul dintre cele mai importante documente în raport cu partenerii strategici și viziunea americană asupra actualilor provocări din lume îl reprezintă Raportul CIA, care a fost prezentat la 9 februarie de directorul intelligence naţional american James R. Clapper. Raportul intelligence American, în raport cu Federație Rusă, se leagă de trei state -Ucraina, Bielorusia și Republica Moldova. Totodată, partenerii strategici pivotali ai SUA se numără trei state Germania, Polonia și Turcia. România nu se regăsește nici în raportul RAND Corporation și nici în cel al CIA. Grupul Stratfor în raportul ”Decade Forecast: 2015-2025” ne indică rolul sporit și proeminent pe care îl va avea SUA în mod constant în afacerile mondiale. 3.CEPA (Centrul European de Analiză Politică) ne prezintă o analiză sumară întitulată ”BLACK SEA RISING-Russia’s Strategy in Southeast Europe”, elaborate de Janusz Bugajski şi Peter B. Doran. Printre altele citim cu mult calm:”With regard to Romania, the Kremlin may endeavor to manipulate the latent “Greater Romania” idea to promote regional disputes with Moldova and Ukraine, infiltrate saboteurs, orchestrate protests and support separatist activities like those of Hungarian-Székelys (Szeklers) in Transylvania”. Cei care sunt conectați la analizele legate de bazinul Mării Negre şi ecuaţiile din jurul lui, atunci înțeleg de ce nu reprezintă o miză aspectul istoric şi ideologic, în cazul în care ne referim la "România Mare" sau Parteneriatul Estic - Intermarium - și că există o confruntare discursivă şi directă între Federaţia Rusă şi Turcia. Analizele specializate sunt împărţite în opinii şi în mai multe moduri de abordare ale conflictului din Orientul Mijlociu, care se doreşte a fi extins (oricum acesta inter-relaţionează cu geospaţiul Mării Negre).
Mai multe laboratoare de modelări psiho- cognitive au realizat, dintr-o perspectivă geostrategică, eventualele desfăşurări de forţe în zonă şi au dat verdicte interesante în ceea ce priveşte consecinţele unui război maritim regional. În schimb majoritatea formulelor elaborate de specialişti au plasat doi actori principali - Rusia şi Turcia( stat NATO şi funcţionează art.5) - în aşa zisele ecuaţiile cu mai multe necunoscute. Şi de aici alte falii care (decurg şi) leagă Orientul Mijlociu de (spre) Caucaz.
Care este rațiunea discursivă a ”partajării geopolitice” în relația EST-VEST și NORD-SUD și de ce se insistă pe includerea României la ”pachet” în arealul vulnerabilităților europene decriptate de analizele grupurilor de intelligence american? Majoritatea specialiștilor în geopolitică înțeleg că atâta timp cât Turcia a devenit un adversar direct al Federației Ruse atunci toate itinerariile maritime au fost deconectate iar Federația Rusă, în cazul unui război la Marea Neagră suferă eșec și flota din bazinul Mării Negre poate fi decimată, fiindcă strâmtorile din Bosfor sunt administrate de Turcia. Federația Rusă este izolată în Marea Neagră și nu dispune de un coridor maritim în Marea Mediteraneană, care să faciliteze accesul flotei ruse în Orientul Mijlociu, ceea ce îi stabilește o semnificativă vulnerabilitate comportamentală. Fiind izolată în interiorul Mării Negre și păzită la strâmtori de flota NATO. Indiscutabil, flota militară rusă este inexistentă și ineficientă în relația cu Orientul Mijlociu. 4.Merită văzute analizele principalelor laboratoare de analiză strategică din Federația Rusă. Spre exemplu, Centrul de cercetări „Katehon” ( Исследовательский центр «Катехон») a prezentat o analiză geopolitică a tendinţelor din politica mondială pentru anul 2015 și prognoza pentru anul 2016. Raportul a fost elaborat în baza metodologiei geopoliticii tradiționale, care se axează pe dualismul geopolitic. Centrul ”Katehon” este coordonat de geopoliticianul rus Aleksandr Dughin. O analiză pertinentă a relațiilor militare de la Marea Neagră a fost lansată și de cercetătorul K.Sivkov de la Academia rusă de ştiinţă a rachetelor şi artileriei (Российская академия ракетных и артиллерийских наук). 4. Trebuie remarcate analizele și evaluările grupului de analiză de la publicația ucraineană Liga.net, care operează cu analiza scenariilor dar și a publicației rusești Regnum.ru care ne prezintă dinamica relațiilor internaționale și indexul securității Federației Ruse în raport cu statele din lume și care evaluează pe o scală de la 1 la 100 riscul unor războaie în actualitate și în care ar fi angajată Federația Rusă. Paradoxal dar această evaluare poartă o componentă info-manipulatorie: după Ucraina (90%) în care se arată riscul izbucnirii unui război, urmează România (75%) ca fiind probabil unui război. Amici și inamici 2008:
Amici și inamici ai Federației Ruse în anul 2014:
NATO versus Rusia:

Reglementări conceptuale în teoria Geopoliticii Globale


Pericolele și riscurile din domeniul securității la nivel global, regional și național devin instrumentate și cercetare astfel încât se solicită o abordare care reclamă că statului trebuie să-i fie asigurată o stabilitate pe arena internațională și se cere ca să-i fie gestionate marea parte a problemelor sale, de orice nivel, mai ales cele care reclamă o dezvoltare globală.  Politica mondială se orientează asupra reglementării problemelor globalizării. Un caracter global astăzi o reprezintă problema gestionării riscurilor din sfera securității, identificate de abordările conceptuale și înțelegerea politicii globale din cadrul științei politice.  Nu am avansat o abordare integrativă excepţională, bazată pe principiile neoinstituţionalismului, aidoma lui Martin Show, care a enunțat ideea statului global (Global State) ca un garant al securității în epoca globalității. Ori, concepția lui M.Show presupune o variantă desprinsă din modelul și strategia de guvernare globală. Modelul lui Show se bazează pe conexiunea elementelor din abordarea instituțională și culturologică. Abordarea instituțională din relațiile internaționale a teoriei statului global a lui Martin Show- Theory of the Global State.  Ordinea globală, conform lui Show reprezintă o triadă a concepțiilor interdependente ce formează globalitatea (Globality: G), revoluția globală (Global Revolution: GR) și statul global (Global State: GS).  Abordarea geoeconomică (Brink Lindsey): globalizarea este una istorică, se manifestă în spațiile geoeconomice mari și rezultă din interdependența factorilor geoeconomici și științifici (economic, resurse naturale, financiar și tehnologii informaționale). Rusia ca poartă în lumea globală Rolul de “poartă în lumea globală” asigură accesul statului în economia globală care dispune de teritorii imense și se integrează în sfera atracției economice și politice (“horă”). Nu orice țară are asemenea ”porți”, iar în ”horă” pot intra nu unul, ci câteva sate, care la rândul lor pot avea acces la «porțile” regionale» (“porți” de nivel secundar). MODELELE DE STRUCTURARE ALE SPAȚIULUI POLITIC MONDIAL (PRACTICA POLITICĂ INTERNAȚIONALĂ)  Ordinea politică mondială s-a produs, până în prezent, prin interacțiunea: conflictului sau violenței, ce au fost orientate să instituie o dominare și a comunicării sau negocierilor, care au avut ca scop inaugurarea unei păci și lumi stabile.  1. Partajarea geopolitică  2. «Echilibrul puterii»  3. «Concertul marilor puteri».  4.Organizația internațională ca nucleu al ordinii politice mondiale. CERCETĂRILE CONTEMPORANE GLOBALE LEGATE DE STRUCTURA SPAȚIULUI GEOPOLITIC GLOBAL 1.O ABORDARE GLOBALĂ ETEROGENĂ  Cercetările problemelor globale, în comparație cu relațiile internaționale, sunt considerate ca făcând parte dintr-o nouă disciplină. Ele sunt elaborate atât metodologic cât și din punct de vedere teoretic.În respectivele cercetări se evidențiază un număr mare și divers de factori, care determină instituirea structurii noii ordini mondiale în lumea contemporană.  2. ORDINEA MONDIALĂ ESTE DETERMINATĂ DE FACTORII SPAȚIALI  Această abordare structurează ordinea politică mondială și se dezvoltă în numeroase cercetări politico- geografice și care au un caracter geopolitic. Geopolitica în sens extins (în sens istoric) este o disciplină care studiază interacțiunea și relațiile spațiilor geografice, din punct de vedere natural și social. Politicul pătrunde în majoritatea acestor interrelaționări. Ca urmare a importanței studiului geoeconomiei și geoculturii la nivel global, dar și glocolocal/globolocal, apar noi orientări în cadrul cercetării geopoliticii globale.