"Revizorul" trăit

Neputinţa de-a ieşi din mediocritate, existenţa minciunii şi corupţiei în societate şi sentimentul că există un ochi
universal care judecă, ne trimite cu gândul la satira de moravuri „Revizorul" lui Gogol. La 4 mai teatrul clujean a prezentat în premieră spectacolul „Revizorul" de N.Gogol. Actorii „naţionalului" au dat o reprezentaţie de succes, iar publicul a savurat deliciul piesei
ca pe o dramă existenţială. Apariţia imaginarului „revizor", ne-a conectat la tensiunea ascendendentă a spectacolului, în care răsturnările de situaţie din viaţa personajelor ilarice şi comice se leagă de „vestea rătăcită". Exact ca în „scrisoarea pierdută" lui Caragiale. Personajul „Hlestakov", predispus pentru o aventură de inducere în eroare a unor societăţi decadente, mânate de interese, dar ridicol de credule, există realmente. Pentru că ne dorim o zi care să deconspire, să zmulgă măştile falsităţii, mediocrităţii, şi să provoace căinţa falşilor amici.
7 Mai 2010
http://www.romanialibera.ro/actualitate/transilvania/revizorul-trait-185771.html

Şcoala ardeleană şi Unirea cu Roma

În faţa Universităţii „Babeş-Bolyai" din Cluj
există un monument al celor trei „cavaleri ai idealului naţional", Samuel Micu, Gheorghe Şincai şi Petru Maior, care mărturisesc un „dialog al civilizaţiilor" şi legitimează apartenenţa noastră la latinitate. Cei trei apostoli ai culturii româneşti au impus rigoarea occidentală să respire în cultura românească. Şcoala Ardeleană a avut misiunea de redeşteptare a conştiinţei naţionale a românilor şi cultivarea dreptului lor de-a fi membri egali ai „cetăţii Transilvaniei". Cultura şi civilizaţia apuseană, dar şi unirea unei părţi a credincioşilor ortodocşi cu Biserica de la Roma, au jucat un rol decisiv în emanciparea lor socială şi naţională, deschizând o punte de acces spre civilizaţia apuseană. Pe baza acestui fenomen istoric s-a impus o configuraţie identitară a transilvănenilor.
10 Iunie 2010
http://www.romanialibera.ro/actualitate/transilvania/scoala-ardeleana-si-unirea-cu-roma-189595.html

Lecţia Ioan Raţiu

Avem şansa să ne abilităm în istorie recuperând mari personalităţi care ne-au servit ca modele de afirmare. Unul din aceste modele este Ion Raţiu. Diplomat, gazetar, activ în transporturi
maritime şi construcţii imobiliare, preşedinte al Asociaţiei Culturale a Românilor din Anglia (1965-'85), preşedinte al Uniunii Mondiale a Românilor Liberi, Ion Raţiu reprezintă una din expresiile vii ale românilor transilvăneni care au pledat pentru libertate, democraţie şi drepturile omului. Ion Raţiu aparţine unei familii transilvănene care a dat diplomaţi, oameni politici, prelaţi şi cărturari. S-a născut la Turda în 1917 şi a studiat la universităţile din Cluj
, ­Munchen, Cambridge. Nevoia de identitate, de apărare a drepturilor este perpetuată de fiul Indrei şi de intelectualii clujeni. Pe Ion Raţiu l-am întâlnit în anul '91 la Conferinţa internaţională „Pactul Molotov-Ribbentrop şi consecinţele acestuia", organizat de Parlamentul de la Chişinău.
9 Iunie 2010
http://www.romanialibera.ro/actualitate/transilvania/lectia-ioan-ratiu-189438.html

Clujul şi meşterii populari

Este adevărat că trăim vremuri de restrişte, de criză economică, educaţională, morală. Astăzi avem o acută nevoie de repere organizaţionale, ceea ce ne îndreaptă spre istoria cetăţii noastre, care ne-a oferit identitatea. Clujul s-a exprimat ca o comunitate urbană în secolul al XIII-lea şi a fost recunoscut ca oraş regesc la 1316. Una dintre păturile reprezentative au constituit-o meşteşugarii, care s-au organizat în bresle.
Bastionul Croitorilor este una dintre relicvele istorice, unul dintre turnurile de fortificaţie ale vechii cetăţi a oraşului. Fiecare bastion al zidului medieval de apărare a ­Clujului a fost finanţat de câte o breaslă: croitori, ­cizmari, tâmplari, săpunari, rotari, olari, zidari, curelari. Graţie Muzeului Etnografic din Transilvania, zilele acestea, Piaţa Avram Iancu din Cluj-Napoca a găzduit un Târg al creatorilor populari.

Clujul a reînviat în spiritul de solidaritate al „păstrăto­rilor identităţii culturale a comunităţilor româneşti".
1 Iunie 2010
http://www.romanialibera.ro/actualitate/transilvania/clujul-si-mesterii-populari-188370.html

Modelul universitar clujean

Fără îndoială, universitatea rămâne o referinţă în spa­ţiul nostru clujean. Universitatea din Cluj
a devenit un model al educaţiei, de emancipare spirituală. Universitatea clujeană a promovat valori autentice care s-au manifestat în spaţiul public şi au fost recrutate de sistemul de guvernământ. De obicei, de la Ardeal se aşteaptă o viziune, un gând sau un proiect economic, social sau politic, pentru că, departe de naţionalisme, internaţionalisme şi alte „isme", mediul universitar a fost mereu în serviciul
umanităţii şi al ţării. Şi nu întâmplător modelul de interferenţă etno-spirituală s-a remarcat şi prin culoarele universitare. Aceasta o recunoaşte fiecare student
care a stat pe băncile universitare. Faptul că, actualmente, în guvernul ungar au ajuns absolvenţi ai Universităţii „Babeş-Bolyai" spune multe, doar este cea de-a "patra universitate cu studenţi maghiari din lume".
5 Mai 2010
http://www.romanialibera.ro/actualitate/transilvania/modelul-universitar-clujean-185456.html

Transilvania şi Basarabia

Transilvania şi Basarabia sunt în raporturi simetrice. Cele două provincii româneşti au generat în anul 1918 aceeaşi doleanţă de Unitate şi de asumare a unei Patrii. Transilvania şi Basarabia au fost nişte plăci tectonice care au protejat inima
ţării, iar aceasta e relevată de suferinţele îndurate de români. Din inima Transilvaniei a apărut sprijin pentru basarabeni. Lucrarea lui Onisifor Ghibu ne stă mărturie. Şi la Cluj
şi-au găsit refugiul mulţi basarabeni certaţi cu regimul
sovietic. Ei s-au implicat civic în viaţa comunitară din Ardeal. Numele fraţilor Alexe şi Valer Mare, al Valentinei Siminescu (copiii deputaţilor din Sfatul Ţării din 1918, Gh.Mare şi a lui Ion Inculeţ), al scriitorului Virgil Bulat sunt doveditoare. Şi fostul deţinut politc de la Tiraspol, Petru Godiac, s-a stabilit aici. Astăzi ruşii consideră că există un ascendent ardelean în Basarabia pe linia greco-catolică, exprimat prin influenţe geosacrale. Transilvania constituie o insulă a libertăţii pentru basarabeni!
26 mai 2010
http://www.romanialibera.ro/actualitate/transilvania/transilvania-si-basarabia-187686.html

Puterea cuvântului

Puterea cuvântului este enormă. Şi istoria ne spune că există zone de maximă concentrare spirituală, relevate de axul care a pus în legătură cântările psaltice ale lui David de învăţăturile Evangheliilor, continuate prin învăţăturile Vechiului Testament, nucleul cărora îl reprezintă proorociile profeţilor Sfintei Cărţi, iar acestea constituie învăţăturile revelate oamenilor. Astfel, nu nu putem explica, nici astăzi, puterea creştinilor care au suportat persecuţiile şi torturile cumplite, moartea, execuţiile în temniţe şi-n arene publice.
Creştinii au înteles că puterea lui Dumnezeu este mare
, că miracolele există. Trăim vremuri apăsătoare. Însă, sunt oameni care nu au abdicat de la misiunea lor, care redau dragostea în inimile noastre şi pledează pentru regăsirea unor repere în viaţă. Oameni care ne învaţă să ne vindecăm iertând, inclusiv prin metafore şi vers. Unul din aceştia este preotul paroh bistriţean din Lunca Ilvei, Vasile Ciherean.

28 Mai 2010
http://www.romanialibera.ro/actualitate/transilvania/puterea-cuvantului-187989.html