Petitie: “Petitie adresata Ministerului Culturii si Patrimoniului National pentru a refuza emiterea unui nou Certificat de Descarcare de Sarcina Arheologica in beneficiul firmei Gabriel Resources/Rosia Montana”
// Daca doriti ca si alte persoane sa afle despre aceasta petitie, le puteti trimite urmatorul link:
Promoveaza petitia! Semneaza petitia!
Petitie adresata Ministerului Culturii si Patrimoniului National pentru a refuza emiterea unui nou Certificat de Descarcare de Sarcina Arheologica in beneficiul firmei Gabriel Resources/Rosia Montana
17/07/2010
Ministerului Culturii si Patrimoniului National
Petitie adresata Ministerului Culturii si Patrimoniului National pentru a refuza emiterea unui nou Certificat de Descarcare de Sarcina Arheologica in beneficiul firmei Gabriel Resources/Rosia Montana
In atentia D-lui Ministru Hunor Kelemen.
REAMINTIND ca in urma intentarii unei serii de actiuni judecatoresti de catre reprezentanti ai societatii civile din Romania (Alburnus Maior),Certificatul de Descarcare de Sarcina Arheologica Nr.4 a fost anulat irevocabil de catre tribunalele romanesti si ca firma Gabriel Resources/RMGC, « detinatoarea » licentei de explorare si exploatare a zacamintului aurifer de la Rosia Montana, printre altele, intentioneaza sa solicite Ministerului Culturii si Patrimoniului National un nou certificat ,care sa inlocuiasca pe cel anulat de instantele judecatoresti;
REAMINTIND ca o serie de actiuni judecatoresti au fost intentate de catre reprezentanti ai societatii civile din Romania (Alburnus Maior) la tribunalele romanesti pentru suspendarea si anularea Certificatului de Descarcare deSarcina Arheologica nr.5, care este o complilatie a celor patru certificate de descarcare eliberate anterior , si ca instantele judecatoresti nu s-au pronuntat inca asupra meritului acestor actiuni ;
REAMINTIND ca fara acest certificat de descarcare de sarcina arheologica Gabriel Resources/RMCG nu-si poate incepe activitatile de exploatare a unei noi mine la Rosia Montana :
TININD CONT de argumentele expertilor in domeniul zacamintului auro-argentifer de la Rosia Montana, si in special ale Prof. cons. dr.Ioan Mârza, de la Departamentul de Geologie,al Universitatii Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, care în calitatea sa de :
- profesor universitar cu o autoritate ştiinţifică recunoscută internaţional, în specialitatea Zăcăminte de minereuri, cu studii asupra zăcământului auro-argentifer de la Roşia Montană (pe care l-a vizitat de nenumărate ori şi cercetat în ultimii 50 de ani),
- conducător al unei excepţionale teze de doctorat cu această temă,
- referent ştiinţific al altei teze de doctorat cu tematică corespondentă,
- îndrumător de-a lungul anilor al multor lucrări de diplomă studenţeşti despre acest celebru zăcământ,
- cunoscător al geoarheologiei miniere de la Roşia Montană
- şi totodată de român,
afirma : « acordarea avizului de exploatare ar fi o greseala catastrofica, deoarece in inconstienta noastra, ne-am distruge cel mai de pret argument istoric al latinitatii poporului roman, ilustrat prin lucrari miniere bine conservate (subterane si de suprafata), datate ca fiind de peste 2000 de ani, probabil chiar si dacice( la suprafata),… dar in mod cert, romane(galerii romane trapezoidale sapate cu dalta si ciocanul) ;
TININD CONT ca, in ciuda unor programe de preventie arheologica (Preventative Archaelogical Programs) anuntate de Firma Gabriel Resources/RMCG, exploatarea zacamintului de aur din masivele vulcanice Cetate si Carnic, preconizat a fi integral valorificat, ar duce la distrugerea totala a acestor surse geologice devenite geoarheologice (vechi galerii romane si medievale care strabat acesti munti) ;
SUBLINIIND ca aceste galerii si lucrari miniere reprezinta un obiectiv de patrimoniu de o valoare arheologica inestimabila ;
SUBLINIIND ca dintre artefactele arheologice (unelte de minerit , obiecte auxiliare vietii si activitatii minerilor si familiilor acestora din perioadele antica , medievala si moderna, cimitire, stele funerare,etc.) doar o parte infima poate fi recuperata si expusa in muzee(majoritatea disparind sub puterea si coltii excavatoarelor)
EVIDENTIIND ca, in alte tari, existenta unui obiectiv de patrimoniu cu o valoare adesea mai mica decit cel al Rosiei Montane,reprezinta un motiv suficient pentru respingerea oricarui proiect, care ar pune in pericol obiectivul istoric, chiar daca proiectul ar putea demonstra beneficii economice ;
SUBLINIIND ca, un proiect cu consecinte fatale pentru un obiectiv de patrimoniu national si universal,de valoarea celui de la Rosia Montana,n-ar trebui sa fie aprobat nici in Romania pe baza calcului economic ; LUIND IN CONSIDERATIE totusi , argumentul economic , si
- acceptind ca realista suma de 4 miliarde $,in beneficii pentru Romania , anuntata de Gabriel Resources/RMCG, subliniem ca ele nu reprezinta decit 200$ pe persoana pentru intreaga viata a proiectului de 18 ani, sau, 11$ pe an pentru fiecare Roman ;
- subliniem de asemenea ca, conform conditiilor contractuale actuale, Statul Roman va incepe sa incaseze redevente (royalties) , numai la aproximativ 3 ani de la aprobarea proiectului ; in plus, aceasta redeventa nu este calculata in functie de pretul aurului, cum se intimpla in alte cazuri de proiecte similare ;
- subliniem de asemenea ca, eventualele dividente vor incepe sa curga abia dupa 6 ani de la inceperea proiectului, adica in 2016 , in cazul in care proiectul si-ar incepe operatiunile anul acesta;
- evidentiem de asemenea ca, exploatarea propriu zisa a aurului ar incepe abia dupa 30-36 luni de la inceperea operatiunilor si ca in urmatorii 2 ani dupa aceea , toate fluxurile monetare disponibile vor fi alocate lui Gabriel Resources, pentru rambursarea investitiilor de 1 miliard $, facute inainte si dupa aprobarea proiectului ;acesta este o practica neuzuala in proiecte industriale ;
SUBLINIIND ca cele 19 miliarde $ pentru o perioada de 18 ani , estimate de o firma de consultanta, care lucreaza pentru Gabriel Resources/RMGC,drept contributie a proiectului Rosia Montana la Produsul National Brut al Romaniei, sub forma de « activitati directe, indirecte si stimulatoare de alte activitati economice », nu reprezinta o prognoza sau o obligatie, ci o estimare standard a efectului multiplicator al oricarei activitati economice. Aceasta este o practica marketing uzuala atunci cind se doreste convingerea unei populatii reticente fata de beneficiile unui proiect.
REAMINTIND ca 66% din populatia Romaniei sondata de IMAS Marketing and Sondage, in aprilie 2009 este de acord sa se interzica folosirea cianurii in sectorul minier in Romania (esantion 1249 persoane , cu o eroare maximala de 2,8% ) si numai 8,2% accepta folosirea acesteia ,ceeace echivaleaza cu o opozitie larg majoritara fata de proiectul Rosia Montana (deoarece singura exploatare economica posibila a unei mine de aur este cea pe baza de cianura) ;
REAMINTIND ca Academia Romana, Biserica Ortodoxa Romana, peste 40 de organizatii din domeniul societatii civile, culturale si al protectiei mediului , numeroase personalitati romanesti si straine precum si multe milioane de romani s-au pronuntat impotriva proiectului Rosia Montana ;
SUBLINIIND ca UNESCO,prin organismul sau, Comitetul International al Monumentelor si Siturilor (ICOMOS) a luat in octombrie 2008 o pozitie oficiala in favoarea Rosiei Montana,declarand-o un « potential Sit al Patrimoniului Mondial,intrucat este o asezare miniera exceptionala cu un peisaj cultural de acelasi nivel » ; ICOMOS cere autoritatilor romane « sa intervina de urgenta pentru a asigura protejarea acestui sit » si « sa evalueze importanta lui culturala ,istorica, arheologica, arhitecturala, etnografica si spirituala in contextul patrimoniului cultural al Europei si al lumii. »(ICOMOS-16th General Assembly of ICOMOS,Quebec,Canada 30September-4 October,2008)
PRECIZIND ca petitia noastra da curs invitatiei la dialog lansata de Ministrul Economiei tuturor celor preocupati de proiectul Rosia Montana ;
NOI SEMNATARII ACESTEI PETITII AFIRMAM CU TARIE ca guvernul Roman trebuie sa se opuna proiectului de exploatare miniera de la Rosia Montana.
În mod concret, solicitam ca Ministerul Culturii si Patrimoniului National sa refuze emiterea unui nou Certificat de Descarcare Arheologica solicitat de firma Gabriel Resources/RMGC pentru inlocuirea Certificatului de Descarcare Arheologica Nr.4, anulat irevocabil de catre instantele judecatoresti din Romania ;
Solicitam, de asemenea, ca Ministerul Culturii si Patrimoniului National sa refuze emiterea oricarui alt document sau aviz ce ar permite inceperea operatiunilor de constructie si de exploatare a unei noi mine la Rosia Montana.
Solicitam ferm, colaborarea autoritatilor romane competente cu UNESCO si organismele sale, pentru evaluarea sitului Rosia Montana(Alburnus Maior) in vederea nominalizarii lui pentru Lista Patrimoniului Mondial.
sâmbătă, 31 iulie 2010
Oboseala de-a te simţi un „semifrabicat”
Ştii că eşti singur şi trebuie să acţionezi, aşa, ca şi cum, nimic nu s-ar întâmpla rău cu tine. Ştii că totul este o făcătură, în care tu devii un subiect de joacă, de experimentare a imaginilor refractare, a gesturilor alterate şi a ideilor stupide pe care alţii ţi le servesc la dejun, prânz sau cină.
Am obosit să mă mint pe mine însumi că nu ştiu nimic din meniul care mi se oferă zilnic, să zâmbesc stupid şi să mă prefac cât este de frumoasă viaţa şi cum mă ţine de mână şi nu îmi dă drumul. Sunt un „cobai” al unei iluzii pe care o împart atunci când nu înţeleg care este rostul meu, mă întreb, cu ce am greşit să văd cum alţii fac „mişto” de mine şi ochi întorşi la o eventuală întâlnire.Pur şi simplu, am obosit.
Am obosit să joc teatru ca un actor corigent la facultate. Uneori, cred că am obosit chiar de mine. Parcă aş bea ceva, dar îmi e silă şi de băutură, doar îmi dau seama că mi-a făcut praf o parte din viaţă. Am spus-o, nu o dată, nu voi mai consuma alcool. Şi dacă mai există o vrajă pentru mine, în tot cazul aceasta nu este nici sticla de cogniac, vin, bere sau de vodkă.
Îmi e dor de casă, de ochii mamei şi al celor dragi. Îmi e dor de sentimentul unei vieţi împlinite. Am văzut totul, totul ce era mizerabil şi parşiv în această lume.Trădarea, fabricarea eroilor de ceară şi a vedetelor sau lumina strâmbă din ochii minciunii. Am văzut cum poţi să fii călcat şi sfâşăiat consecvent.Toate acestea le-am suportat pe propria piele.
De multe ori am trăit clipe de miraj, am savurat poveşti uluitoare din viaţă sau motto-uri care m-au frapat şi mi-au pus cruciuliţe la gât. Am îmbrăcat cămaşe străine şi am rupt flori din grădinile lumii, dar am fost eu, acelaşi eu, singur, care în gând purtam un porumbel alb, ca primii fulgi. Era porumbelul meu, un porumbel care ştie să zboare şi să ducă în cioc mesaje de „libertate”.
Astăzi nu mai înţelegi unde se îndreaptă lumea, până şi pasiunile sau vieţile sau mutat pe Internet şi trăiesc într-un cod virtual.
Dar, am obosit să fiu un spirit pe care îl dor ochii şi care poartă cu sine povara unor decepţii şi regrete. Am obosit să fiu un cobai tracasat de alţii şi să trec toate astea cu vederea. Dar câte spirite aidoma mie există? Spirite trecute la rebut şi colindate de stafiile caracatiţei demonice...Câte sunt,oare,din ele care pot să îşi lustruiască aripile şi să privească senin spre cer? Spirite candide şi nepătate, care să citească şi să rostească „Libertatea” pe buze?
Şi astăzi s-a mai rupt o parte din inima mea! E atât de trist şi nimeni nu este să aprindă o lumânare a speranţei.
Am obosit să mă mint pe mine însumi că nu ştiu nimic din meniul care mi se oferă zilnic, să zâmbesc stupid şi să mă prefac cât este de frumoasă viaţa şi cum mă ţine de mână şi nu îmi dă drumul. Sunt un „cobai” al unei iluzii pe care o împart atunci când nu înţeleg care este rostul meu, mă întreb, cu ce am greşit să văd cum alţii fac „mişto” de mine şi ochi întorşi la o eventuală întâlnire.Pur şi simplu, am obosit.
Am obosit să joc teatru ca un actor corigent la facultate. Uneori, cred că am obosit chiar de mine. Parcă aş bea ceva, dar îmi e silă şi de băutură, doar îmi dau seama că mi-a făcut praf o parte din viaţă. Am spus-o, nu o dată, nu voi mai consuma alcool. Şi dacă mai există o vrajă pentru mine, în tot cazul aceasta nu este nici sticla de cogniac, vin, bere sau de vodkă.
Îmi e dor de casă, de ochii mamei şi al celor dragi. Îmi e dor de sentimentul unei vieţi împlinite. Am văzut totul, totul ce era mizerabil şi parşiv în această lume.Trădarea, fabricarea eroilor de ceară şi a vedetelor sau lumina strâmbă din ochii minciunii. Am văzut cum poţi să fii călcat şi sfâşăiat consecvent.Toate acestea le-am suportat pe propria piele.
De multe ori am trăit clipe de miraj, am savurat poveşti uluitoare din viaţă sau motto-uri care m-au frapat şi mi-au pus cruciuliţe la gât. Am îmbrăcat cămaşe străine şi am rupt flori din grădinile lumii, dar am fost eu, acelaşi eu, singur, care în gând purtam un porumbel alb, ca primii fulgi. Era porumbelul meu, un porumbel care ştie să zboare şi să ducă în cioc mesaje de „libertate”.
Astăzi nu mai înţelegi unde se îndreaptă lumea, până şi pasiunile sau vieţile sau mutat pe Internet şi trăiesc într-un cod virtual.
Dar, am obosit să fiu un spirit pe care îl dor ochii şi care poartă cu sine povara unor decepţii şi regrete. Am obosit să fiu un cobai tracasat de alţii şi să trec toate astea cu vederea. Dar câte spirite aidoma mie există? Spirite trecute la rebut şi colindate de stafiile caracatiţei demonice...Câte sunt,oare,din ele care pot să îşi lustruiască aripile şi să privească senin spre cer? Spirite candide şi nepătate, care să citească şi să rostească „Libertatea” pe buze?
Şi astăzi s-a mai rupt o parte din inima mea! E atât de trist şi nimeni nu este să aprindă o lumânare a speranţei.
joi, 29 iulie 2010
Cenaclul literar ca sentiment identitar
Oglinda literară clujeană relevă nume de scriitori proveniţi din „serele” literare, denumite cenacluri. Multe dintre energiile scriitoriceşti au fost recrutate din spaţiul celulelor literare, pentru că, doar, prin cultură se poate aspira spre libertate.
Mişcarea cenaclistă a produs pe bandă rulandă talente. Istoria recentă consemnează un număr impresionant de grupuri literare clujene: „Echinox”, „Octavian Goga”, „Mihai Eminescu”, ”Vasile Sav”, "Traian Brad", "Satiricon", „Altfel”, "Vox Napocensis", “Cenaclul Azur “, „Teohar Mihadaş” sau “Joia Culturala TEMCO”.
Cenacul reprezintă un reper de regăsire a trăirilor solitare, avide de modele. , Modelul fostului redactor şef de la „Steaua” A. Baconsky ne stă mărturie. El organiza în propria locuinţă seri literare, cu toate că era urmărit de Securitatea comunistă.
Există scriitori de referinţă care încurajează tinerii. Unul din aceştia este Constantin Zărnescu. El reperezintă modelul scriitorului care dă vitalitate cetăţii clujene.
Mişcarea cenaclistă a produs pe bandă rulandă talente. Istoria recentă consemnează un număr impresionant de grupuri literare clujene: „Echinox”, „Octavian Goga”, „Mihai Eminescu”, ”Vasile Sav”, "Traian Brad", "Satiricon", „Altfel”, "Vox Napocensis", “Cenaclul Azur “, „Teohar Mihadaş” sau “Joia Culturala TEMCO”.
Cenacul reprezintă un reper de regăsire a trăirilor solitare, avide de modele. , Modelul fostului redactor şef de la „Steaua” A. Baconsky ne stă mărturie. El organiza în propria locuinţă seri literare, cu toate că era urmărit de Securitatea comunistă.
Există scriitori de referinţă care încurajează tinerii. Unul din aceştia este Constantin Zărnescu. El reperezintă modelul scriitorului care dă vitalitate cetăţii clujene.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)